Bine ati venit la Centrul Medical Veterinar VETS 4 ALL PETS

Animalutul dumneavoastra de companie este cel mai bun prieten al dumneavoastra si tovarasul dumneavoastra fidel pe viata. La Centrul Medical Veterinar VETS 4 ALL PETS, noi intelegem relatia speciala pe care o impartasiti cu animalutul dumneavoastra de companie. Pentru ca el, respectiv, ea merita numai cele mai bune servicii veterinare disponibile, personalul Centrul Medical Veterinar VETS 4 ALL PETS se dedica si se angajeaza sa va trateze animalutul de companie cu grija, compasiune si cele mai recente tehnici medical-veterinare. Pe masura ce veti continua sa cititi si sa explorati website-ul nostru, speranta noastra este ca va veti convinge de devotamentul nostru pentru familia dumneavoastra si de serviciile de calitate pe care noi le oferim in domeniul medicinii veterinare.


vineri, 3 decembrie 2010

Alergiile la pisici - Generalități

Ce sunt alergiile și cum afectează ele pisicile? Una dintre cele mai frecvente probleme care afectează pisicile este alergia. O reacție alergică sau alergia apare atunci când sistemul imunitar al pisicii „suprareacționează” sau reacționează exagerat la substanțele străine numite alergeni sau antigeni. Alergenii și antigenii sunt pur și simplu proteine străine pe care sistemul imunitar al organismului încearcă să le îndepărteze. Aceste reacții exagerate se manifestă într-unul din trei moduri: 1. Cea mai obișnuită manifestare este mâncărimea pielii, fie localizată într-o anumită zonă, fie ca reacție generalizată pe tot corpul pisicii. 2. O altă manifestare implică sistemul respirator și poate avea drept consecință apariția tusei, strănutului și a respirației șuierătoare. Uneori, aceste semne se pot asocia cu secrețiile nazale sau oculare. 3. A treia manifestare implică sistemul digestiv, având drept consecință apariția vărsăturilor, a flatulenței sau a diareei. Câte tipuri de alergii există? La pisică, există patru tipuri frecvente de alergii: de contact, la purici, alimentară și inhalatorie. Fiecare are semne clinice comune și caracteristici unice. Ce este alergia de contact și cum este tratată? Alergiile de contact sunt cele mai puțin întâlnite dintre cele patru tipuri de alergii la pisici.
„Ele determină o reacție locală la nivelul pielii la locul de contact cu o substanță agresoare (alergică).”
Ele determină o reacție locală la nivelul pielii la locul de contact cu o substanță agresoare (alergică). Exemplele de alergie de contact sunt reprezentate de reacțiile la șampoane, zgărzile anti-purici sau la anumite tipuri de așternut, cum ar fi lâna. Dacă pisica este alergică la astfel de substanțe, va exista o iritație a pielii și mâncărime la nivelul zonelor de contact. Eliminarea iritantului de contact rezolvă problema. Ca idee, identificarea alergenului poate fi o adevărată provocare în multe cazuri. Ce este alergia la purici și cum este tratată? Alergia la purici sau dermatita provocată de saliva puricilor este cea mai frecventă alergie întâlnită la pisici.
„Pisica care are o reacție alergică la purici manifestă o reacție severă, care produce prurit (mâncărime) intens atunci când saliva puricelui este inoculată în pielea acesteia.”
O pisica normală manifestă numai o iritație minoră la nivelul pielii la locul ciupiturii ca răspuns la mușcătura de purice. Pisica alergică la purici, pe de altă parte, va prezenta o reacție pruriginoasă (care provoacă mâncărime) severă atunci când saliva puricelui este inoculată în piele. O singură pișcătură provoacă o mâncărime atât de intensă încât pisica se poate scărpina sau mușca în mod insistent până când rămâne fără o mare parte din păr și-și creează leziuni severe la nivelul pielii. Adesea, va fi sesizată prezența rănilor deschise sau a crustelor pe piele, având drept consecință o infecție bacteriană secundară a pielii (piodermită). Zona cea mai frecvent afectată este cea a crupei (zona cuprinsă între regiunea lombară și baza cozii) sau baza cozii. În plus, pisica poate avea numeroase cruste mici în jurul capului și al gâtului. Aceste cruste sunt adesea cunoscute ca dermatita miliară, un termen care a fost creat deoarece crustele arată ca niște semințe de mei. Cel mai important tratament în cazul alergiei la purici este acela de a elimina toți puricii. Prin urmare, controlul strict al puricilor (tratamentul antiparazitar) este elementul-cheie în succesul tratamentului. Din păcate, acesta poate fi o adevărată provocare în climatele calde și umede în care o nouă populație de purici își poate face apariția la fiecare 14-21 de zile. Produsele anti-purici aplicate local (de exemplu, pipetele spot-on) cu o frecvență lunară pot ucide puricii înainte ca aceștia să aibă posibilitatea de a vă mușca pisica. Atunci când controlul strict al puricilor nu este posibil, injecțiile cu corticosteroizi, cu care probabil mulți dintre dumneavoastră sunteți familiarizați sub denumirea de „cortizon” sau „injecții cu antiinflamatorii”, pot fi utilizate pentru a bloca reacția alergică și a oferi o calmare imediată a mâncărimii. Adesea, aceste injecții se pot dovedi a fi o parte absolut necesară a tratamentului inițial pentru alergiile la purici. Din fericire, pisicile par să fie oarecum mai rezistente la efectele secundare negative ale steroizilor decât alte specii de mamifere. În cazul în care dermatita alergică la purici se complică cu o infecție bacteriană secundară a pielii, vor trebui să fi utilizate niște antibiotice adecvate, în general, timp de 2-4 săptămâni. Ce este alergia inhalatorie sau atopia și cum se tratează? Alergia inhalatorie (prin inhalație) sau atopia este estimată a fi al treilea cel mai frecvent tip de alergie la pisici. Aceasta este uneori cunoscută ca „alergia sezonieră” atunci când este vorba de exemplu de polen.
„Majoritatea pisicilor care au alergie inhalatorie sunt alergice la mai mulți alergeni.”
Pisicile pot fi alergice la toți alergenii inhalatori la care sunt alergici și oamenii. Aceștia sunt reprezentați de polenul de copaci (cedru, frasin, stejar, etc.), polenul de iarbă (în special, iarba de Bermude), polenul de buruieni (rugina, etc.), mucegaiurile și acarienii de praf din mediul casnic. Multe dintre aceste alergii apar sezonier, așa cum se întâmplă în cazul alergiilor provocate de polenul de iarbă, cedru sau rugina. Cu toate acestea, altele sunt prezente în permanență alături de noi, cum ar fi mucegaiurile și acarienii prafului din casă. Atunci când oamenii inhalează acești alergeni, alergia va fi manifestată sub forma unei probleme respiratorii. Ca idee, atopia este uneori numită „febra fânului”. Reacția primară a pisicii la atopie este mâncărimea severă și generalizată. Majoritatea pisicilor care au o alergie inhalatorie sunt alergice la mai mulți alergeni. În cazul în care numărul de alergeni este mic și aceștia sunt prezenți sezonier, mâncărimea poate dura doar câteva săptămâni pe parcursul a una sau două perioade pe an. În cazul în care numărul de alergeni este mare și aceștia sunt prezenți pe tot parcursul anului, pisica se poate scărpina în mod constant.
„Unii alergeni pot fi absorbiți prin piele.”
Tratamentul depinde în mare măsură de durata sezonului de alergie a pisici. Acesta implică una dintre cele două abordări: • Prima abordare implică utilizarea corticosteroizilor (steroizilor) și a șampoanelor terapeutice. Steroizii vor bloca în mod spectaculos reacția alergică în majoritatea cazurilor și produc ameliorarea rapidă a semnelor clinice ale pisici. Steroizii pot fi administrați pe cale orală sau prin injectare, în funcție de starea pisicii. După cum am mai menționat și anterior, efectele secundare ale steroizilor sunt mult mai puțin frecvent întâlnite la pisici decât la câini sau oameni. În cazul în care steroizii se pretează pentru a fi utilizați la pisica dvs., veți fi instruiți cu privire la modul corect în care veți utiliza aceste medicamente. Unele pisici sunt ajutate în mod considerabil de șampoanele hipoalergenice sau terapeutice. S-a demonstrat faptul că unii alergeni pot fi absorbiți prin piele. Îmbăierea frecventă va reduce cantitatea de antigeni la care este expus animăluțul prin aceasta cale. În afară de înlăturarea antigenilor de suprafață, îmbăierea ca singur tratament (monotratament) va asigura o oarecare ameliorare temporară a mâncărimii și ar putea permite utilizarea unor doze mai mici de steroizi. • A doua abordare în ceea ce privește tratamentul alergiei inhalatorii este reprezentată de desensibilizarea cu ajutorul injecțiilor cu antigeni specifici. Acest tratament nu trebuie să fie confundat cu injecțiile cu corticosteroizi. Odată ce sursele specifice de alergie sunt identificate prin intermediul testelor de sânge alergice (cel mai frecvent, testele de sânge care detectează prezența anticorpilor IgE specifici) sau a testării intradermice, cantități foarte mici de antigen vor fi injectate săptămânal. Scopul acestei desensibilizări este acela de a „reprograma” răspunsul sistemului imunitar al organismului afectat la alergen. Se speră ca pe măsură ce trece timpul, sistemul imunitar va deveni mai puțin reactiv la alergenii care provoacă problema. În cazul în care desensibilizarea pare să aibă rezultate pozitive asupra stării pisici, injecțiile, adesea, vor fi continuate timp de mai mulți ani. Pentru majoritatea pisicilor, un obiectiv realist este acela ca mâncărimea să fi redusă în mod semnificativ ca și severitate mai degrabă decât să fie complet eliminată/vindecată. La unele pisici, mâncărimea și semnele clinice asociate pot dispărea complet, în timp ce la altele se constată o ameliorare minimă. Steroizii nu sunt utilizați în cadrul acestui protocol de tratament, cu excepția cazurilor în care sunt administrați în mod intermitent. În medie, aproximativ jumătate dintre pisicile care beneficiază de terapia de desensibilizare vor prezenta o scădere semnificativă a semnelor lor clinice. Această abordare terapeutică este, de obicei, recomandată în cazul pisicilor vârstnice sau de vârstă mijlocie care au mâncărimi cauzate de alergia inhalatorie pe tot parcursul anului. Această abordare nu se utilizează în cazul alergiei alimentare. Deși desensibilizarea este modalitatea ideală de a trata alergia inhalatorie, aceasta are unele neajunsuri și s-ar putea să nu fie cea mai bună alegere în anumite circumstanțe.Costul: Aceasta este cea mai costisitoare formă de tratament. • Vârsta pacientului: Având în vedere că multe dintre pisici dezvoltă alergii suplimentare pe măsură ce înaintează în vârstă, pisicile tinere vor trebui să fie retestate la 1-3 ani mai târziu. • Rata de succes: Aproximativ 50% dintre pisici vor prezenta un răspuns excelent. Aproximativ 25% vor prezenta un răspuns parțial sau bun, restul de 25% vor înregistra un răspuns minim sau niciunul. Aceleași statistici sunt adevărate și în cazul oamenilor aflați în cursul desensibilizării. • Timpul de răspuns: Timpul care se scurge până la apariția răspunsului poate varia de la 2 la 5 luni, sau mai mult. • Interferența steroizilor: Pisicile nu trebuie să primească steroizi pe cale orală pentru 2 săptămâni sau steroizi pe cale injectabilă pentru 6-12 săptămâni înainte de testare. Aceste medicamente vor interfera cu rezultatele testului. Ce este alergia alimentară și cum se tratează? Este puțin probabil ca pisicile să se nască cu sensibilități alimentare, respectiv, cu alergii alimentare.
„Mai frecvent, ele dezvoltă alergi la produsele alimentare pe care le-au consumat pentru o perioadă lungă de timp.”
Mai frecvent, ele dezvoltă alergii la produsele alimentare pe care le-au consumat pentru o perioadă lungă de timp. În prezent, alergiile alimentare sunt estimate a fi a doua cauză determinantă a dermatitei alergice la pisici. Cel mai frecvent, alergia se dezvoltă ca răspuns la componenta proteică a hranei; de exemplu, carnea de vită, porc, pui sau curcan. Proteinele vegetale, cum ar fi cele din porumb sau grâu, pot, de asemenea, cauza alergii alimentare în unele cazuri. Alergia alimentară poate produce oricare dintre semnele clinice discutate anterior, incluzând mâncărime, tulburări digestive și probleme respiratorii. Testarea pentru alergia alimentară este recomandată atunci când semnele clinice persistă de mai multe luni, pisica reacționează slab la tratamentul cu steroizi sau atunci când o pisică foarte tânără se scarpină fără a prezenta alte cauze evidente de alergie. Testare se face prin intermediul testelor de sânge (IgE) sau prin hrănirea cu o dietă de desensibilizare sau a unei diete hipoalergenice speciale. Având în vedere că tuturor celorlalte produse alimentare le ia cel puțin opt săptămâni să fie eliminate din organism, pisica va trebui să consume exclusiv dieta specială pentru o perioadă minimă de 8-12 săptămâni. În cazul în care se înregistrează un răspuns pozitiv, veți fi sfătuiți cu privire la modul în care veți proceda în continuare. În cazul în care dieta nu este administrată în mod exclusiv, testarea nu va fi concludentă. Acest lucru înseamnă că pentru ca testarea să fie validă, în timpul acestei perioade, pisica nu va primi absolut nicio delicatesă, alte produse alimentare, alimente „umane”sau medicamente aromate. Ca idee, chiar și oferire accidentală a unei cantități infime de proteină agresoare (implicată în provocarea alergiei) poate duce la invalidarea testării. Ținând cont de faptul că pisicile care sunt testate pentru alergiile inhalatorii, în general, se scarpină (au mâncărimi) pe tot parcursul anului, o testare pentru alergia alimentară cu ajutorul unui regim alimentar hipoalergenic poate fi efectuată până se realizează testarea pentru alergia inhalatorie și prepararea antigenului.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu